Te pui cu doamnele?

Uite de-asta.

Brandless is priceless

Orice designer care se respecta are un logo pe care si-l coase pe orice creatie si cu care isi face reclama punandu-l pe stickere. Nu stii unde poate ajunge un sticker mishto, mai ales daca ti-l pui pe laptop sau intr-un loc cu vizibilitate buna, iar independentii nu au reclama la televizor, cel putin nu la inceput. Hainele fara branduri pot avea oricand o sigla minima, eventual pe interior, care sa-i ateste calitatea de produs “fara brand”, dar mult mai placut celui pasionat de moda. Si daca nu-ti convine, fa-ti singur!

Daca n-ai bani de haine nebranduite si nici prieteni designeri, te descurci cum poti. Pe langa oficialele pe care de multe ori nu le poti gasi la reprezentanta din centru vor exista intotdeauna site-uri ca eastbay.com sau second-uri unde ce a fost hip-hop in state acum 2 ani revine pe val in romania. E ok sa-ti cauti haine mishto la second, dar e mai cool sa ti le comanzi de pe net.

Gadgetul perfect

Orientalii au fost mereu maestrii miniaturizarilor. Fie ca picteaza pe boabe de orez, planteaza bonsai in curte sau isi imagineaza cele mai fine placi de circuite integrate din lume, popoarele « de la est » folosesc fiecare milimetru de spatiu si de multe ori ajungi sa nu poti observa, de exemplu, microfonul minuscul al unui telefon mobil. Mai mic inseamna mai portabil si calitatea principala a gadget-urilor, in zdrobitoarea lor majoritate produse japoneze, coreene sau direct « made in china » e sa stie cat mai multe fara ca asta sa fie vizibil cu ochiul liber. Si, ca sa ne obisnuim de mici cu lucrurile mici si destepte, majoritatea jucariilor electronice de azi sunt, in esenta, gadget-uri.

Termenul de « gadget » e din ce in ce mai intalnit : avem gadget-uri acasa, la job, le vedem la stiri, citim despre ele si ni le dorim. Cu cat un telefon mobil stie sa faca mai multe cu atat interesul nostru pentru el creste. Mobilele nu mai detin, insa, suprematia « portabilelor destepte », loc rezervat, in trecut, ceasurilor cu 45454 de melodii si jocuri, pentru ca noi generatii de gadget-uri vin sa le ia locul : 2007 e anul portabilelor, printre altele, si media playere cam cat un pachet de tigari au instalate pe ele sisteme de operare care vor ajunge, in scurt timp, pentru ca toata cursa miniaturizarilor abia a inceput, sa rivalizeze cu sistemele pc de acasa.

Englezisme si frantuzisme

Pe vremuri guvernantele nemtoaice sau frantuzoaice erau la mare cautare. Copiii trebuiau sa stie de mici macar o limba straina si sa pronunte « furculision » fara mari probleme. Astazi orice pusti se poate lauda cu cel putin cateva cuvinte stiute la perfectie in limbi straine si injuraturile in engleza sunt la mare cautare. Nu mai avem nevoie de bona « educata » pentru ca televizorul a devenit sursa principala de cuvinte si expresii in limbi straine si e de-a dreptul « cool » sa, « you know », vorbesti folosind cuvinte « en francais ».

Prescurtarile pe care le folosim in chat sunt, in marea lor majoritate, englezisme pe care le scoatem la inaintare atat de des incat nici macar nu le mai percepem ca imprumuturi lingvistice, ci le folosim natural ca si cum expresii ca « vorbim later » ar fi in intregime in romana.

Limba oficiala a tehnologiilor informatiei (ca sa nu zicem IT) este engleza si evolutia rapida a mediilor de comunicare implica aparitia multor termeni noi, de cele mai multe ori intraductibili. Lupta lingvistilor impotriva imprumuturilor din vocabularul altor limbi este continua.. dar noua ni se pare pierduta din start pentru ca ritmul cu care “imprumutam” este atat de alert incat limba romana nu are capacitatea de a asimila prin traducere termenii noi, preferand sa-i preia ca atare.

Injuraturi la moda

Injuraturile par sa nu apartina nimanui dar totusi cineva trebuie sa fie numit « autor », chiar daca opera lui nu intra sub incidenta copyrightului, fiind una publica. Daca ar fi sa nominalizam cativa participanti activi la viata culturii urbane hip-hop-erii ar castiga detasat la categoria “autori de injuraturi”, iar trupe ca Parazitii ar lua nu doar premiul intai, ci si un trofeu din partea juriului.

Cheloo si Ombladon, hip-hop-eri cu sute de versuri rulate in ultimii 10 ani, au calitatea (nerecunoscuta, insa si inca, oficial) de a se numara printre cei mai activi poeti romani contemporani. Sunt prea modesti ca sa recunoasca asta dar versuri in care cel injurat este numit « o veritabila caterinca genetica » dupa care este invitat sa “moara in mortii lui din proprie initiativa”, precum si multe altele, sunt metafore nu tocmai la indemana oricui. Tocmai de-aia multe din injuraturile pe care le gasim pe albumele Parazitii intra lesne in limbajul de zi cu zi si sunt la moda nu doar printre fani. In cele ce urmeaza vom folosi vrand-nevrand cateva cuvinte obscene…

Locul de fumat

La fel cum fiecare dintre noi isi exercita drepturi pe care le vrea respectate avem si obligatii. Chiar daca ne distreaza cand ni se explica asta pe panoul de intretinere (*) de multe ori nu avem ce face impotriva deciziei majoritatii. Fie ca ne place sau nu. E marfa sa fumezi, sustin fumatorii, si pufaie in continuare, in timp ce restul lumii a decis ca nu e tocmai « cool » sa fumezi oriunde. Asta din mai multe motive, pe care vom tot avea ocazia sa le intelegem, respectindu-le.

Spatiul destinat fumurilor se pare ca nu va mai fi deloc cel public, ci exclusiv privatul pe care il definesti ca pe « locul unde faci orice vrei tu » si unde, evident, poti fuma si cate 15 tigari odata. Legislatia s-a schimbat drastic si sa nu te miri cand vei gasi din ce in ce mai multe locuri unde NU ai voie sa fumezi. Evident, au pastrat cateva si pentru cei care fumeaza..

Se pare ca majoritatea, chiar daca nu are neaparat dreptate, reuseste sa se impuna. Pana acum fumatorii erau o minoritate relativ tolerata, avind in vedere ca nimic in afara de bunul simt nu te impiedica sa-ti aprinzi tigara oriunde. Astazi ei nu mai sunt deloc bine priviti ba chiar li se explica din ce in ce mai des ca vor muri daca fumeaza si ca, in general, fac mult rau celor din jurul lor cu fumurile. E destul de deprimant sa afli de pe un obiect pe care dai bani (pachetul de tigari) ca vei suferi o moarte lenta si dureroasa si ca plamanii si creierul tau sunt complet varza de la excesul de nicotina. Parca fumatul era o placere pana acum.. sau am inteles gresit? Chiar daca fumatorilor li se propovaduieste pe fiecare centimetru patrat ca va crapa de la tutun, ei nu se lasa. Statisticile nu sunt in cadere libera, deocamdata, si, din fericire, pe strada e inca voie sa umbli cu tigara aprinsa. Daca numarul fumatorilor nu scade, insa, drastic, in urma masurilor luate, ne intrebam cum afecteaza ele, totusi,la noi in tara, businessul cu tigari.

Etno-stuff de oras

Pe la mijlocul anilor 90 tot romanul auzise de curentul etno-dance, reprezentantii genului fiind nelipsiti, cu litere de-o schioapa, de pe afisele evenimentelor muzicale. Combinatia de teme populare adaptate instrumentelor electronice, haine traditionale si versuri cu sonoritati moldovenesti sau ardelenesti e considerata de multi ca fiind kitsch dar, chiar daca criticii considera melanjul ca fiind unul ieftin si de prost gust, fanii genului sunt destul de numerosi ca sa se poata vorbi de un adevarat curent etno-dance. Curent care reapare in atentie cand ti-e lumea mai draga, subliniind, daca mai era nevoie, ca influentele populare in cultura de masa din romania sunt inevitabile in preferintele romanilor. Majoritatea va dicta intotdeauna trendul si se pare ca temele populare vor fi mereu la moda, fie ca e vorba de Silvia Dumitrescu incingind hore alaturi de dansatori de culoare sau de manele care abuzeaza de ritmuri sau versuri etno. Taranul mutat la oras isi aminteste, inevitabil, cantecele de acasa, si le adapteaza culturii urbane care tinde sa-l integreze ca individ unui alt set de norme si reguli.

Zona de influente « etno » nu se manifesta doar la nivelul culturii de masa, ci a fost intotdeauna un curent de inspiratie extrem de puternic pentru cantaretii de jazz sau de muzica culta. Pianisti de geniu cum ar fi Johnny Raducanu apeleaza frecvent la teme populare pe care le pun in contexte clasice, de jazz, iar muzica Mariei Tanase va ramane unul dintre filoanele majore de inspiratie printre absolventii Scolii Populare de Arta.

Folclorul e o sursa importanta de inspiratie nu doar pentru jazzmani sau cantareti de muzica usoara, cum ar fi Loredana cu Jamparalele ei, ci si pentru rockeri, iar muzica celor de la Phoenix e cel mai bun exemplu. Chiar daca in cazul lor discutia e mult mai complexa, rockerii care au pus pe ritmuri rock legende cu haiduci sau mitologii fantastice cu elemente recognoscibile in povestile populare sunt primii romani care s-au manifestat hippie in cel mai bun sens al cuvantului, acceptind ca inspiratie surse etno.

Carbogazoasele pe baza de coca

Ne-am obisnuit sa numim generic « cola » cam orice bautura racoritoare inchisa la culoare si « cu bule », echivalentul popular al stiintificului «carbogazos ». Una din primele reclame care a facut istorie imediat dupa revolutie, poate chiar mai importanta pentru cultura urbana decat cea la « calculatoarele felix » pentru ca inca ne raportam la ea in limbajul de zi cu zi, este cea la Pepsi. N-aveti cum sa nu va amintiti replica « nu ma-nnebuni, nea nicu ? » si asta spune foarte multe despre cum se raporteaza romanii la bauturile carbogazoase, cultul pentru Pepsi ca produs prohibit pentru care stateai la coada oricat de mult fiind valabil si astazi, desi nu ne mai raportam atat de mult la aceleasi branduri, avind, de data asta, de unde sa alegem. Totusi, marii jucatori pe piata produselor pe baza de “coca” sunt doar 2 la numar, fiecare avind, evident, mai multe ramuri de produse, colorate diferit pentru gusturi diferite. la clasicele etichete se adauga americanul dr pepper, care, dintr-un motiv care ne scapa, nu se bucura de mare succes prin europa. Coca, pepsi, american si dr pepper ne promit mai presus de gust si distractie, un tonus ridicat. ele sunt, la urma urmei, substitutele cafelei, care se cere preparata si nu se preteaza zilelor fierbinti de vara. toata lumea stie ca bautura aia cu “always” continea, la origine, extracte din frunza de coca, pe-atunci chiar putindu-se vorbi de stimulente puternice intr-o licoare disponibila oricui. astazi, insa, chimicalele domina lista de ingrediente si, chiar daca se multe se ascund sub nume “casnice”, tot la e-uri ajungem.

Pericole urbane (1)

Desi povestile despre antene si efectele asupra corpului uman nu sunt deloc noi, abia recent a inceput sa ne pese de tonele de echipamente din jurul nostru, care tot transmit bucati din personalitatile noastre, celorlalti. Ganditi-va doar la cat de multe facem la distanta, astazi, prin telefon, televiziune si internet, si la faptul ca din ce in ce mai multe medii de comunicare se muta, daca n-au fost deja in forme mai primitive, pe caile aerului. Asta presupune multe aparate care transmit miliarde de biti (si, in curand, de mii de ori mai mult) pe secunda, sub forma de unde care sunt preluate, inmultite si distribuite.

Langa antene, cica, nu e tocmai combinatie sa stai, si, chiar daca moda a venit de la Baia Mare, sau doar acolo au bagat-o in seama autoritatile, locuitorii de la etajele superioare incep sa refuze antenele de deasupra tavanelor, acuzind probleme de sanatate. Mit sau realitate? In multe cazuri chiar “ramane de vazut”, pentru ca abia am inceput sa ne intrebam daca radiatiile sunt pe bune, si mai ales cat dureaza sa te iradiezi. Discutia e cu bataie lunga, se pare.. atat pentru firmele care obtin profituri din asta, cat si pentru sanatatea populatiei. Cert e ca rezultatele oricarui studiu pot fi analizate coerent abia dupa 20 de ani, acum fiind prea devreme ca sa tragem concluzii.

Legende urbane sustin ca doar la doar ½h de expunere la radiatiile unei antene gsm ceva mai puternica decat una normala, de-aia de bloc, mai exact o antena “de zgarie-nor”, poti sa te duci, la propriu, cu capul. Adica radiatiile produse iti pot afecta grav creierul. si daca te doare capul dupe ce stai in raza de actiune a unei antene s-ar putea sa fie nu numai de ala autosugestie.

Principiul e simplu: cu cat e mai mare antena, cu atat mai grave sau spectaculoase efectele, unii povestind despre neoane care se aprind singure in fata releelor radio de prin munti. Nu ar fi prima oara cand omul se joaca, inconstient ca un copil nestiutor, cu tehnologii pe care nu le stapaneste in totalitate.

Consideratii despre branduri (2)

Cu cat o firma isi asociaza brandul cu mai multe momente din viata ta, aratindu-ti valori care iti sunt apropiate, se construieste o relatie intre voi. Relatie care e transmisa cu atat mai mult peste generatii cu cat brandul e mai puternic. Un brand care nu isi schimba prea des numele, cum e Coca-Cola sau Pepsi, va fi mult mai usor transmis peste generatii daca stie sa se adreseze fiecarei varste in parte. Valorile «de familie« raman transmise prin campanii separate de cele in care « cola » e amestecata cu alcool.

Brandurile sunt din ce in ce mai prezente in viata noastra, la fel cum suntem si noi prezenti in statisticile specialistilor in marketing care construiesc «valorile de brand» pentru noi. Chiar daca nu ne dam seama, recunoastem in fiecare brand pe care ni-l dorim (orice de la detergent la masina de lux sau parfum) valori ale unui stil de viata cu care am vrea sa ne identificam. Pentru ca suntem in target. Iar targetul isi recunoaste intotdeauna brandurile, fie ele de consum sau fetis.