Consideratii despre branduri (2)

Cu cat o firma isi asociaza brandul cu mai multe momente din viata ta, aratindu-ti valori care iti sunt apropiate, se construieste o relatie intre voi. Relatie care e transmisa cu atat mai mult peste generatii cu cat brandul e mai puternic. Un brand care nu isi schimba prea des numele, cum e Coca-Cola sau Pepsi, va fi mult mai usor transmis peste generatii daca stie sa se adreseze fiecarei varste in parte. Valorile «de familie« raman transmise prin campanii separate de cele in care « cola » e amestecata cu alcool.

Brandurile sunt din ce in ce mai prezente in viata noastra, la fel cum suntem si noi prezenti in statisticile specialistilor in marketing care construiesc «valorile de brand» pentru noi. Chiar daca nu ne dam seama, recunoastem in fiecare brand pe care ni-l dorim (orice de la detergent la masina de lux sau parfum) valori ale unui stil de viata cu care am vrea sa ne identificam. Pentru ca suntem in target. Iar targetul isi recunoaste intotdeauna brandurile, fie ele de consum sau fetis.

Consideratii despre branduri (1)

Brandurile exprima de multa vreme mai mult decat numele unui producator, si, cel putin in cazul brandingului corporate, un brand e rezultatul direct al unei relatii intre tine si anumite calitati ale unui produs. La chestia asta se lucreaza stiintific, in jurul nostru aparind din ce in ce mai multe agentii de publicitate, unele dintre ele avind propriile agentii pe care le platesc sa le construiasca si intretina « brand »-ul.

Istoria produselor comerciale din ultima suta de ani e mai lunga decat toate volumele de poezie din perioada romantismului si cu cat metodele de a-si atrage clientii au devenit mai la indemana producatorilor de bunuri, acestia au profitat de ele si au stiut exact cui se adreseaza si cum.

Termeni ca « targetting » au devenit la ordinea zilei, in 6 din 10 discutii vorbindu-se despre asta, la diferite nivele. Orice marfa are targetul ei. Adica oamenii careia i se adreseaza. Astfel, chiar daca e poate cea mai urata “familie” de reclame, familia “reclamelor la detergenti” va sti intotdeauna sa se adreseze extrem de precis gospodinelor din lumea intreaga.

Brandingul e o stiinta in egala masura precisa si perversa. Precisa pentru ca lucreaza cu data statistice prin care vede exact cui se adreseaza, si perversa pentru ca trebuie sa se bage de tot in viata ta, sa intre intr-o relatie cu tine ca sa te cucereasca.

Urbanul

Cei care fac tot farmecul chestiilor care construiesc realitatea culturii urbane sunt, in primul rand, pe strada. Fie ca dau cu spray-ul, semnindu-se pe cladiri chiar daca nu sunt ale lor, fie ca ii gasesti in parcuri in toate anotimpurile, ca tot nu prea mai e mare diferenta intre ele, ei isi arata prezenta pe strada in orice fel posibil, fie si doar prin felul in care se imbraca.

Ii recunosti de la o posta: sunt reprezentantii primelor generatii care au avut parte inca de mici de comunicare la distanta, fie ea telefon mobil sau internet, sunt nascuti pe la inceputul anilor ’90, au avut televizor de cand invatau sa mearga si telefon mobil de la 10 ani. Ei stiu ce-i cool pentru ca nu isi primesc informatiile de la televizor, ci le cauta pe net, practica sporturi urbane si asculta muzica de care nu prea auzi la radio, pentru ca e toata luata de pe net in mp3-uri. Ei pot fi considerati segmentul cel mai :”funky”: si, fiind o specie recenta, e cel mai interesant sa-i intrebi chiar pe ei ce li se pare “urban” si ce nu. Era sa uit: fiecare dintre ei are cel putin un gadget asupra lui.

O alta categorie interesanta, care ne invata la randul lor destule despre ce inseamna sa fii “urban” sunt cei care lucreaza prin multinationale. Nu sunt loviti foarte tare de miturile si realitatile de dinainte de ’89, pentru ca erau cam mici pe-atunci, dar unii dintre ei au participat, ce-i drept, pasiv, la prima transmisiune integrala a vreunei revolutii la televizor. Ei percep munca “pe stil nou” si inteleg avantajele si dezavantajele de a plati rate cate 20 de ani la rand, obligati fiind sa munceasca in tot acest timp si sa evolueze in cariera.