Gadgetul perfect

Orientalii au fost mereu maestrii miniaturizarilor. Fie ca picteaza pe boabe de orez, planteaza bonsai in curte sau isi imagineaza cele mai fine placi de circuite integrate din lume, popoarele « de la est » folosesc fiecare milimetru de spatiu si de multe ori ajungi sa nu poti observa, de exemplu, microfonul minuscul al unui telefon mobil. Mai mic inseamna mai portabil si calitatea principala a gadget-urilor, in zdrobitoarea lor majoritate produse japoneze, coreene sau direct « made in china » e sa stie cat mai multe fara ca asta sa fie vizibil cu ochiul liber. Si, ca sa ne obisnuim de mici cu lucrurile mici si destepte, majoritatea jucariilor electronice de azi sunt, in esenta, gadget-uri.

Termenul de « gadget » e din ce in ce mai intalnit : avem gadget-uri acasa, la job, le vedem la stiri, citim despre ele si ni le dorim. Cu cat un telefon mobil stie sa faca mai multe cu atat interesul nostru pentru el creste. Mobilele nu mai detin, insa, suprematia « portabilelor destepte », loc rezervat, in trecut, ceasurilor cu 45454 de melodii si jocuri, pentru ca noi generatii de gadget-uri vin sa le ia locul : 2007 e anul portabilelor, printre altele, si media playere cam cat un pachet de tigari au instalate pe ele sisteme de operare care vor ajunge, in scurt timp, pentru ca toata cursa miniaturizarilor abia a inceput, sa rivalizeze cu sistemele pc de acasa.

Englezisme si frantuzisme

Pe vremuri guvernantele nemtoaice sau frantuzoaice erau la mare cautare. Copiii trebuiau sa stie de mici macar o limba straina si sa pronunte « furculision » fara mari probleme. Astazi orice pusti se poate lauda cu cel putin cateva cuvinte stiute la perfectie in limbi straine si injuraturile in engleza sunt la mare cautare. Nu mai avem nevoie de bona « educata » pentru ca televizorul a devenit sursa principala de cuvinte si expresii in limbi straine si e de-a dreptul « cool » sa, « you know », vorbesti folosind cuvinte « en francais ».

Prescurtarile pe care le folosim in chat sunt, in marea lor majoritate, englezisme pe care le scoatem la inaintare atat de des incat nici macar nu le mai percepem ca imprumuturi lingvistice, ci le folosim natural ca si cum expresii ca « vorbim later » ar fi in intregime in romana.

Limba oficiala a tehnologiilor informatiei (ca sa nu zicem IT) este engleza si evolutia rapida a mediilor de comunicare implica aparitia multor termeni noi, de cele mai multe ori intraductibili. Lupta lingvistilor impotriva imprumuturilor din vocabularul altor limbi este continua.. dar noua ni se pare pierduta din start pentru ca ritmul cu care “imprumutam” este atat de alert incat limba romana nu are capacitatea de a asimila prin traducere termenii noi, preferand sa-i preia ca atare.

Injuraturi la moda

Injuraturile par sa nu apartina nimanui dar totusi cineva trebuie sa fie numit « autor », chiar daca opera lui nu intra sub incidenta copyrightului, fiind una publica. Daca ar fi sa nominalizam cativa participanti activi la viata culturii urbane hip-hop-erii ar castiga detasat la categoria “autori de injuraturi”, iar trupe ca Parazitii ar lua nu doar premiul intai, ci si un trofeu din partea juriului.

Cheloo si Ombladon, hip-hop-eri cu sute de versuri rulate in ultimii 10 ani, au calitatea (nerecunoscuta, insa si inca, oficial) de a se numara printre cei mai activi poeti romani contemporani. Sunt prea modesti ca sa recunoasca asta dar versuri in care cel injurat este numit « o veritabila caterinca genetica » dupa care este invitat sa “moara in mortii lui din proprie initiativa”, precum si multe altele, sunt metafore nu tocmai la indemana oricui. Tocmai de-aia multe din injuraturile pe care le gasim pe albumele Parazitii intra lesne in limbajul de zi cu zi si sunt la moda nu doar printre fani. In cele ce urmeaza vom folosi vrand-nevrand cateva cuvinte obscene…

Locul de fumat

La fel cum fiecare dintre noi isi exercita drepturi pe care le vrea respectate avem si obligatii. Chiar daca ne distreaza cand ni se explica asta pe panoul de intretinere (*) de multe ori nu avem ce face impotriva deciziei majoritatii. Fie ca ne place sau nu. E marfa sa fumezi, sustin fumatorii, si pufaie in continuare, in timp ce restul lumii a decis ca nu e tocmai « cool » sa fumezi oriunde. Asta din mai multe motive, pe care vom tot avea ocazia sa le intelegem, respectindu-le.

Spatiul destinat fumurilor se pare ca nu va mai fi deloc cel public, ci exclusiv privatul pe care il definesti ca pe « locul unde faci orice vrei tu » si unde, evident, poti fuma si cate 15 tigari odata. Legislatia s-a schimbat drastic si sa nu te miri cand vei gasi din ce in ce mai multe locuri unde NU ai voie sa fumezi. Evident, au pastrat cateva si pentru cei care fumeaza..

Se pare ca majoritatea, chiar daca nu are neaparat dreptate, reuseste sa se impuna. Pana acum fumatorii erau o minoritate relativ tolerata, avind in vedere ca nimic in afara de bunul simt nu te impiedica sa-ti aprinzi tigara oriunde. Astazi ei nu mai sunt deloc bine priviti ba chiar li se explica din ce in ce mai des ca vor muri daca fumeaza si ca, in general, fac mult rau celor din jurul lor cu fumurile. E destul de deprimant sa afli de pe un obiect pe care dai bani (pachetul de tigari) ca vei suferi o moarte lenta si dureroasa si ca plamanii si creierul tau sunt complet varza de la excesul de nicotina. Parca fumatul era o placere pana acum.. sau am inteles gresit? Chiar daca fumatorilor li se propovaduieste pe fiecare centimetru patrat ca va crapa de la tutun, ei nu se lasa. Statisticile nu sunt in cadere libera, deocamdata, si, din fericire, pe strada e inca voie sa umbli cu tigara aprinsa. Daca numarul fumatorilor nu scade, insa, drastic, in urma masurilor luate, ne intrebam cum afecteaza ele, totusi,la noi in tara, businessul cu tigari.